Născut la 1 octombrie 1949, Hăsnăşenii Mari, raionul Bălţi, Republica Moldova. In prezent este redactor-sef al editurii „Arc” din Chisinau. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean şi la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician şi un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică.

„Eugen Lungu face parte, negreșit, din categoria criticilor literari creatori. Scrisul acestor autori pare să fie uneori o „proza de idei ” sau chiar „poezie a ideilor „, o metaliteratură […]. Caracterul eterogen al textelor analizate – poezie, proză, jurnale, antologii, istorii literare, ediții critice, dicționare, enciclopedii etc. – denotă aria largă de preocupări și disponibilitatea de a se mișca fără niciun fel de complexe pe axa întregii literaturi române ” .

Arcadie Suceveanu

„Dominat de activitatea sa de editor, Eugen Lungu este, fără reserve, cel mai pregătit cronicar al edițiilor din Basarabia și unul dintre cei mai buni pe care îi are presa de cultură romîîânească de azi. Pentru el, literatura devine nu un prilej de repovestire sau scotocire bărbătească, ci nun act de construcție erudită, cu respect pentru amănunt și pentru fața ocultă a lucrurilor…. ” .

Nicolae Leahu

Lungu, Eugen. Poetul care a îmbrățișat luna: eseuri, critică literară/ Eugen Lungu. – [Chişinău]: Prut Internaţional2014. – 372 p.

lungu eugen

Lungu, Eugen. Panta lui Sisif: Eseuri/ Eugen Lungu; cop.: Vitalie Coroban. – Chişinău: Cartier, 2014. – 213 p.

Lungu, Eugen. De ce spunem aşa: Eseuri. – Chişinău: ARC, 2014. – 355 p.

Dialoguri cu Vladimir Beșleagă

iunie 19, 2015iunie 19, 2015 vvictoria «Topul celor mai citite 10 cărți ale anului»

Malaneţchi, Vasile. Vladimir Beşleagă: Îndoiala a fost şi rămâne principiul meu de viaţă…/ Vasile Malaneţchi; cop.: Sergiu Stanciu. – Chişinău: Prut Internaţional, 2014. – 328 p.

„ Om dintr-o bucată, spirit elevat , conștiință artistică distinsă – iată pietrele de temelie pe care s-a edificat personalitatea complexă, ancorată în realitățile timpului a lui Vladimir Beșleagă. Aceste valori, prin care se definește exemplar omul și scriitorul Vladimir Beșleagă, cel ce a împărtășit cu sapiențială resemnare urcușurile și caderile comunității din care face parte, aspirațiile ei spre mai bine, pe care le-a însuflețit prin cuvîntul scris și rostit, sunt pilonii ce stau la baza cărții, destinată cu precădere tânărului cititor, spre luare aminte și – de ce nu? – spre învățătură… ”.

Vasile Malanețchi

„ Scriitorul şi omul public Vladimir Beşleagă este printre cei mai importanţi oameni de litere care au marcat vizibil istoria şi cultura noastră în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi în primele decenii ale secolului XXI-lea. Reprezentant de marcă al generaţiei şaizeciste, o generaţie de aur a literelor basarabene, romancier de vocaţie, cu cel mai bogat palmares al romanelor scrise şi traduse în alte limbi, prezent mereu în viaţa literară, artistică, publică, şi politică de la noi, Vladimir Beşleaga este un nume de referinţă în literatura română, la intersecţie de veacuri şi milenii”.

Aliona Grati

O nouă carte de Marcel Gherman

iunie 19, 2015 vvictoria «Topul celor mai citite 10 cărți ale anului»

S-a născut la 29 septembrie 1978 în Chişinău. Între 1994 şi 2003, a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. În prezent lucrează la revista Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. În anul 2011 a obținut Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova volumul Cărtea viselor. În 2014 a apărut volumul Cer albastru deasupra Arcadiei, în iunie 2015 a obținut, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova la categoria Carte pentru Copii și Adolescenți.

„Proza pentru preadolescenţi Cer albastru deasupra Arcadiei, semnată de tânărul scriitor Marcel Gherman, se prezintă ca o realizare de excepţie în literatura din Basarabia. Este o carte scrisă cu mult talent, care se citeşte, cum s-ar zice, cu sufletul la gură. Pentru că are stil, unul ales, clar, precis. Abordează un gen, SF, care e ca şi inexistent în literatura contemporană din Basarabia. Fiind adresată tinerilor cititori, cartea vine să le stimuleze nu doar imaginaţia, ci să şi le cultive simţul adevărului şi dreptăţii, să-i înveţe a lupta pentru libertate şi demnitatea umană. Cartea nu doar comportă un pronunţat mesaj educativ, ci şi unul cognitiv, prin lărgirea cunoştinţelor din domeniul mitologiei şi istoriei umanităţii”.

Vladimir Beşleagă

„Este o carte ce se încadrează în categoria literaturii SF, dar se adresează adolescenţilor, adică unui cititor pentru care lumea virtuală face deja parte din viaţa de zi cu zi, iar limbajul jocurilor de calculator a devenit uzual. Marcel Gherman îşi concepe în aşa fel cartea, încât să ofere cititorului o alternativă scripturală/livrescă la jocurile de calculator: sunt lumi cu conexiuni de teleportare, proiectoare holografice, mecanisme şi nave gânditoare, hărţi virtuale, inteligenţă artificială vorbitoare, mutanţi, dubluri, cyborgi, pietre cu forţă magică, dar şi societăţi cu forme de guvernământ de la monarhie parlamentară la tribalism, corporatocraţie prezidenţială sau consensualitate telepatică.

Marcel Gherman realizează un proiect absolut original pentru literatura română din Basarabia, creând un cyber-basm ce se naşte de fapt din asimilarea unei tradiţii milenare. Iar acest tip de scriitură are toate şansele să fie pe placul tânărului cititor.”

Lucia Ţurcanu, în „Jurnal de Chișinău”

O nouă carte de Svetlana Corobceanu

iunie 18, 2015iunie 18, 2015 vvictoria «Topul celor mai citite 10 cărți ale anului»

Corobceanu, Svetlana. Rozariu: [versuri]/ Svetlana Corobceanu; cop.: Mihai Bacinschi. – [Chişinău]: Arc, 2014. – 93 p.

Nascuta la 5 martie 1977 in satul Ustia, Dubasari (jud. Chișinău). Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. În prezent este corespondent al ziarului „ Jurnal de Chișinău ”. A debutat editorial în anul 2000 cu volumul de versuri Am dat uitarii totul, Editura Prut Internațional.

„ În poemele din volumul „Rozariu” de Svetlana Corobceanu, s-au cristalizat suferințe, pricinuite de partea netrăită a zilelor și nopților, iubiri pierdute sau regăsite, căutări ale luminii, amintiri despre îngerii întâlniți la diferite răscruci ale vieții ”.

Irina Nechit

„ Svetlana Corobceanu scrie o poezie cuminte și inteligentă, cu drame implicite, pliată pe autenticitatea trăirii și sinceritatea spunerii ”.

Mircea V. Ciobanu

O nouă carte de Arcadie Suceveanu

iunie 17, 2015 vvictoria «Topul celor mai citite 10 cărți ale anului»

Suceveanu, Arcadie. Ferestre stinse de îngeri: poezie/ Arcadie Suceveanu; cop.: Vladimir Kravcenko. – [Chişinău]: Prut Internaţional, 2014. – 101 p.

“Ai terminat de murit, Mamă,

De-acum nu mai

mori”

Născut pe 16 noiembrie 1952 în satul Suceveni, raionul Hliboca (Adâncata), azi regiunea Cernăuţi, Ucraina, Arcadie Suceveanu a editat peste 50 de cărţi şi este laureat a mai multor premii literare din ţară şi de peste hotare.

Volumul de poezie “Ferestre stinse de îngeri” însumează în paginile sale trăiri profunde a momentelor cruciale din viaţa poetului. Mesajul versului include o sinceritate absolută a eului liric.

„Este un titlu pe care mi l-a sugerat imaginea casei de la Suceveni, rămasă cu ferestrele stinse. Este îndeajuns să închid ochii şi să văd căsuţa cu ferestrele ei stinse de îngeri, de providenţă”

Arcadie Suceveanu

„Încep prin a spune că niciun fiu nu şi-ar fi dorit să scrie o astfel de carte, pentru că e vorba despre o carte care evocă plecarea mamei, pe de altă parte, orice mamă de poet şi-ar fi dorit ca fiul ei să poată scrie o astfel de carte”.

Emilian Galaicu-Păun, scriitor.

„Cartea „Ferestre stinse de îngeri” este un recviem lirico-filozofic, ca o statuie de lumină ridicată mamei noastre”.

Dumitru Apetri, critic literar

Jurnalul de lectură sau cum ne creăm obişnuinţa de a ne autoinstrui

iunie 11, 2015iunie 11, 2015 vvictoria «Topul celor mai citite 10 cărți ale anului» autoinstruire, jurnal de lectură

Motto:

„Fiecare scriitor

îşi caută singur drumul spre literatură,

inventându-şi propria ştiinţă”

(E. Simion)

Foarte des în ultimul timp se vorbeşte despre o criză a lecturii şi a cărţii. Profesorii, părinţii, editorii şi bibliotecarii privesc îngrijoraţi acest fenomen şi an de an inventează practici de promovare a cărţii şi lecturii, în special, în rândurile copiilor şi adolescenţilor. Este nevoie, însă, nu doar de activităţi de promovare, dar şi de schimbarea atitudinii în abordarea de perspectivă a lecturii , schimbare intervenită, de altfel, în ultimul timp în multe ţări prin: apropierea lecturii cursive de lectura metodică şi stimularea interesului cititorului prin materiale audio – video.

Vacanţa mare aduce, pe lângă bine-meritata odihnă şi o doză considerabilă de nepăsare cu privire la lectura particulară. Familia, mereu ocupată, mereu plecată, se reuneşte seara în jurul televizorului sau al calculatorului, fiecare având emisiunea preferată de urmărit, pe care, ulterior o vor aduce, cel mai probabil, în discuţie la cină.

Un jurnal de lectură nu este doar un set de cunoştinţe la pachet, cu mare grijă selectate în fiecare proces de lecturare şi la care poţi reveni oricând pentru înviorarea detaliilor despre subiect şi personajele din cărţi, este şi modaliatea prin care cu efort mimin dezvolţi imaginaţia, creativitatea şi stilul de comunicare orală. Felul acesta de caiet de lectură, care este personal şi personalizat, oferă copiilor şi adolescenţilor, mai ales, sentimentul de mulţumire şi de intimitate în contextul procesului de lectură. Brusc, toată munca aceasta prinde formă şi mai ales una proprie, iar creaţia deduce mândrie. În acest fel, lectura devine şi critică, nu doar cursivă şi conştientă, pentru că trebuie să înţelegi textul înainte de a-l putea transforma în „pagină de jurnal”, iar sentimentul că părerea lor contează foarte mult, că sunt ascultaţi, le sporeşte interesul pentru această activitate.

Un jurnal de lectură răspunde la mai multe întrebări legate de textul lecturat şi se face în funcţie de scopul iniţial de lectură.

TITLUL OPEREI
AUTORUL

Poet
Prozator

CE A MAI SCRIS AUTORUL
LOCALIZAREA ACŢIUNII

Indici de spaţiu

Lipeşte aici o ilustraţie reprezentativă

TIMPUL

Indici de timp

Lipeşte aici o ilustraţie reprezentativă

PERSONAJELE

Enumeră personajele principale
Enumeră personaje secundare

MODALITĂŢI DE CARACTERIZARE

Se realizează de obicei un portret fizic al personajului, prin descrierea chipului personajului,a gesturilor făcute,a felului cum este îmbrăcat. Se enumeră două trăsaturi exemplificate prin fapte sau întâmplări din text

PERSONAJUL PREFERAT

De ce? Desenează-l aici sau lipeşte o ilustraţie

REZUMĂ CONŢINUTUL CĂRŢII
IMPRESIILE DESPRE CARTE CITITĂ
SUFERAREA UNUI DESEN PENTRU COPERTĂ

Stimularea interesului pentru lectură în cadrul comunităţilor valorifică imaginaţia şi latura emoţională a lectorilor şi îi apropie empatic de carte. Evenimentele sau alte situaţii descrise în cărţi oferă tipare pentru înţelegerea propriei vieţi, posibilitate de a raporta critic valorile prezente cu actualitatea socială a lectorului.

Bloguri care conţin jurnale de lectură

VVictoria